România estimează o absorbție de peste 90% din granturile PNRR și 97% din împrumuturi

România estimează că va finaliza Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cu o rată de absorbție de 90,58% din componenta de granturi, care se ridică la 13,57 miliarde de euro. De asemenea, pentru componenta de împrumuturi, renegociată la 6,54 miliarde de euro de la o valoare inițială de 14,9 miliarde de euro, se anticipează o absorbție de peste 97%. Aceste estimări preliminare au fost prezentate marți de premierul Ilie Bolojan și ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru. Sumele finale vor fi stabilite după verificarea și aprobarea ultimelor cereri de plată de către Comisia Europeană.

Dragoș Pîslaru a subliniat că, în cazul granturilor, care au rămas la valoarea inițială de 13,57 miliarde de euro, se preconizează o absorbție de peste 90%. Ministrul a precizat că este vorba despre aproximativ 11 miliarde de euro din cele 13,6 miliarde, ceea ce reprezintă procentul de 90,58%. Aceste date sunt preliminare și așteaptă raportările finale.

Detalii despre absorbția fondurilor

Componenta de împrumuturi a PNRR a fost renegociată și redusă semnificativ, de la 14,9 miliarde de euro la 6,54 miliarde de euro. Dragoș Pîslaru a explicat că România a avut opțiunea de a utiliza sau nu această componentă și a decis să o folosească integral. Proiectele care nu au fost demarate la timp, în special din domeniul transporturilor și sănătății, au fost mutate către alte surse de finanțare. Astfel, proiectele de spitale au fost transferate pe politica de coeziune, iar cele de transporturi pe programul SAFE.

În cazul transporturilor, aproximativ 4,2 miliarde de euro aferente unor proiecte au fost mutate pe programul SAFE. Premierul Ilie Bolojan a menționat că acest transfer a fost crucial pentru continuarea lucrărilor la Autostrada Moldovei. Fără programul SAFE, componenta de autostrăzi ar fi fost afectată, iar cele 4,2 miliarde de euro au completat fondurile din PNRR, permițând deschiderea parțială a Autostrăzii Moldovei.

Impactul transferului de proiecte

Mutarea proiectelor a avut un impact direct asupra implementării PNRR și a permis României să continue investițiile majore. În domeniul sănătății, 10 spitale au fost transferate pe politica de coeziune. Dragoș Pîslaru a declarat că aceste spitale vor fi finalizate anul viitor, adăugându-se celor șapte deja realizate prin PNRR. Această strategie a permis României să evite pierderea fondurilor pentru proiectele întârziate și să le finalizeze prin alte mecanisme de finanțare europene.

Declarația lui Dragoș Pîslaru, „Nu lipsa resurselor este problema, ci capacitatea noastră de a le gestiona”, subliniază o provocare recurentă în absorbția fondurilor europene. Capacitatea administrativă și de implementare a proiectelor rămâne un factor cheie în succesul utilizării resurselor financiare disponibile.

Ce urmează

România a depus cererea de plată numărul 5 în luna august și urmează să depună cererea numărul 6 până la sfârșitul lunii septembrie. Ambele cereri trebuie evaluate și aprobate de Comisia Europeană. Rata finală estimată de absorbție nu trebuie confundată cu sumele deja încasate de România, deoarece procesul de verificare și aprobare este în curs. Finalizarea acestor etape va determina sumele exacte pe care România le va primi din PNRR.

Monitorizarea continuă a implementării proiectelor și respectarea termenelor sunt esențiale pentru a atinge ratele de absorbție estimate și pentru a maximiza beneficiile PNRR pentru economia românească. Succesul în gestionarea acestor fonduri va influența capacitatea României de a accesa și alte programe de finanțare europene în viitor.