
Ilustrație generată cu inteligență artificială
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a stabilit o sumă suplimentară de plată de aproximativ 87 de milioane de lei, echivalentul a peste 16,5 milioane de euro, reprezentând TVA, în urma unor verificări amănunțite. Cazul vizează tranzacții cu utilaje agricole importate din alte state membre ale Uniunii Europene și vândute ulterior pe piața din România.
Controlul a fost efectuat de inspectorii Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice (DGRFP) Cluj, care au utilizat instrumente digitale avansate pentru analiza de risc. Această acțiune subliniază intensificarea eforturilor ANAF de a identifica și combate schemele de evaziune fiscală, în special cele care implică TVA.
Cum funcționa schema de TVA descoperită de ANAF
Schema identificată de ANAF implica vânzarea succesivă a aceluiași utilaj agricol între mai multe entități. Circuitul începea cu un producător dintr-un alt stat membru al UE, continua cu un distribuitor și se încheia cu un dealer sau un client final din România. Deși existau multiple operațiuni comerciale pe hârtie, utilajul avea un singur traseu fizic: pleca direct de la fabrica producătorului și era transportat direct în România.
Documentele de transport și comenzile indicau clar clientul român și destinația finală a bunului. Cu toate acestea, tratamentul TVA aplicat tranzacțiilor era diferit de realitate. Distribuitorul utiliza coduri de TVA deținute și în statele în care se aflau producătorii. Prima vânzare era declarată ca o operațiune locală în statul producătorului, cu TVA aferentă acelui stat, iar vânzarea ulterioară către România era declarată separat ca o operațiune intracomunitară.
Analiza ANAF și implicațiile fiscale
ANAF a analizat întregul circuit economic, nu doar facturile individuale, pentru a înțelege mecanismul real al tranzacțiilor. Conform regulilor europene privind TVA, în cazul vânzărilor succesive ale aceluiași bun, atunci când există un singur transport între două state membre, transportul intracomunitar trebuie atribuit uneia dintre operațiunile din lanț, în funcție de situația concretă.
În urma verificărilor, inspectorii au stabilit că distribuitorul avea rolul de operator intermediar și era implicat activ în organizarea transportului utilajelor către România. Concluzia ANAF a fost că distribuitorului îi reveneau obligații de declarare în România, iar vânzările ulterioare către dealerii sau clienții români trebuiau să includă TVA datorată în România. Această abordare a permis Fiscului să identifice neconcordanțele și să stabilească TVA-ul suplimentar de plată.
Ce urmează și contextul controalelor ANAF
ANAF a anunțat că va intensifica analiza de risc și verificările pentru tranzacțiile similare în care apar neconcordanțe cu posibil impact asupra TVA datorate în România. Această decizie vine în contextul utilizării tot mai frecvente a instrumentelor digitale avansate pentru identificarea schemelor de evaziune fiscală și pentru o mai bună corelare a datelor.
Cazul subliniază importanța conformării fiscale și a declarării corecte a operațiunilor intracomunitare, în special în lanțurile de aprovizionare complexe. Firmele implicate în comerțul cu bunuri la nivel european sunt sfătuite să își revizuiască procedurile de declarare a TVA pentru a evita situații similare și sancțiuni din partea autorităților fiscale.
Legislația relevantă în acest caz include prevederile Codului Fiscal referitoare la TVA și directivele europene privind TVA, care reglementează tratamentul fiscal al livrărilor intracomunitare de bunuri și al operațiunilor în lanț. Deși nu au fost citate acte normative specifice în relatări, principiile aplicate de ANAF sunt în concordanță cu legislația fiscală în vigoare la nivel național și european.

FPIOR propune reducerea TVA la 9% în HoReCa și relansarea voucherelor de vacanță

ANAF Brașov a explicat cele 4 condiții pentru plata TVA în România în 2026

